Daca ai citit si altceva decat ti s-a recomandat in scoala generala, liceu sau facultate, probabil ai o perceptie nasoala despre speakerii motivationali. Multe platitudini, multe vorbe goale, multe afirmatii care par sa fie de fapt niste banalitati. Si totusi daca te uiti, reusesc in continuare sa umple sali, sa aduca oamenii la seminarii, cursuri sau alte evenimente de genul. Iar asta e tocmai cea mai buna dovada ca oamenii astia se pricep la motivare. 🙂
Explicatia este una simpla. In engleza exista un proverb care spune ca „one man’s trash is another man’s treasure”. Asta se traduce cel mai elegant prin faptul ca ceea ce pare complet nefolositor pentru tine, poate fi foarte valoros pentru altii. De ce? pentru ca tu deja stii lucrul respectiv si ti se pare banal. Insa pentru altii, acele platitudini sunt o adevarata revelatie.
Nu pentru ca altii sunt mai prosti, nu pentru ca nu au citit, ci pur si simplu poate pentru ca nu „sunt cu cititul” sau poate pentru ca pur si simplu nu au timp sa citeasca. Da, stiu ca pentru unii suna asa ca o scuza penibila treaba asta cu timpul, dar nu e. Sunt multi oameni care isi impart timpul altfel. Tocmai de asta prefera sa ii urmareasca pe altii care citesc pentru ei. Sau cum ar zice unul ca Gigi Becali, au oameni care citesc pentru ei. Atat timp cat sunt dispusi sa plateasca pe altcineva sa le povesteasca, ne e nimic rau in asta. Pana la urma cam asta fac majoritatea profesorilor, nu?
Prin urmare, cred ca daca te afli in tabara celor care cred ca speakerii motivationali spun platitudini, inseamna ca nu ai ce cauta la seminariile lor. N-ai nevoie de oameni care sa citeasca pentru tine, pentru ca o poti face si singur. Dar asta nu exclude faptul ca exista multi altii care nu vor sa o faca din diverse motive. Iar daca alternativa este sa asculte un individ care mai are si carisma pe deasupra, atunci nu-i blama.
Singura problema pe care o gasesc aici este aceea ca uneori aceste platitudini sunt trecute printr-un filtru al experientei personale a speakerului. Iar atunci cand aceasta este redusa, atunci platitudinile in cauza devin complet lipsite de valoare. O alta problema este aceea a viziunii singulare. E ca si diferenta dintre o carte si un film. Cand citesti cartea, iti pui la treaba imaginatia. Cand vezi filmul, vezi doar viziunea regizorului sau a scenaristului. Iar asta pentru mine e uneori o problema.
Thumb photo credit.
Lasă un răspuns