Natural born weeners.

Nu, n-am gresit titlul. Acum vreo 2 luni scriam un post despre motivele pentru care angajatorii de top urmaresc studentii buni. Cred ca postarea e adevarata si pentru antrenorii de top/echipele de fotbal de top care cauta fotbalisti buni. Aseara am vazut live meciul dintre Steaua si Dinamo Tbilisi pe National Arena. Ma asteptam sa le umplem poarta de goluri dar stelistii nu numai ca nu s-au intrebuintat dar au fost destul de aproape de a o comite. La 1-1 daca mai primeam un gol, si era cat pe ce daca nu era Tatarusanu in poarta, cred ca se putea intampla un dezastru la care niciunul dintre cei aproape 45.000 de spectatori prezenti in tribune nu se astepta.

Apropo de spectatori, stand in mijlocul lor am putut remarca frustrarea si nemultumirea multora vis a vis de jocul prestat, dar mai ales de atitudinea jucatorilor. Si a fost un feeling relativ general, nu doar pareri ici si colo. Nici la final publicul n-a mai aplaudat echipa asa cum obisnuia sa o faca la marile succese. E pacat, pentru ca ieri in drum spre Bucuresti am observat zeci de masini cu fulare ros-albastre agatate de oglinzi, pline de suporteri care au batut sute de kilometri ca sa ajunga la acest meci. E pacat pentru ca oamenii platesc bani si fac eforturi ca sa vina sa asiste la meci si ei, fotbalistii, isi bat joc printr-o atitudine de loseri. Si apoi se mira de ce pica transferurile pe banda la echipele din vest si ajung sa joace la echipe de „top” din Kazahstan etc.

Ma asteptam ca Vlad Chiriches sa fie afectat si sa joace timorat dar a demonstrat ca e cam singurul jucator profesionist de la Steaua. Cred ca a facut o singura greseala, iar in rest a dat siguranta apararii atunci cand mingea s-a jucat pe partea sa. Probabil ca de asta e si cautat de echipe mari din vest. Altfel … majoritatea au demonstrat ce demonstreaza mereu cand se afla intr-o pozitie de oarecare siguranta. In fine, cert e ca s-a jucat slab si tribuna i-a amendat pe ici pe colo. Probabil ca de mult nu s-au mai auzit fluieraturi la adresa propriilor jucatori la Steaua dar uneori e bine sa se intample si asta fiindca este posibil ca jucatorii sa se mai trezeasca.

DIn pacate si presa are vina ei. Se vorbeste prea mult, se despica firul de par in patru si sincer cred ca multe rauri de cerneala curg in van. Cred, de altfel sunt sigur, ca aceste vorbe aruncate de presa, presupuneri aiurite si constructii ipotetice uneori complet nefondate, ajung la urechile jucatorilor si probabil ca au o influenta asupra lor. Pe de alta parte, un jucator profesionist nu trebuie sa bage in seama presa tabloida sportiva de tip „sport.ro” si sa-si vada de treaba la antrenamente, sa intre concentrat pe teren si sa castige fiecare meci.

Sper ca Steaua sa intre in grupele Champions League si sper sa joace frumos acolo, nu doar cu gandul la bani sau la transferuri in strainatate. Vor veni si acestea daca isi vor face treaba asa cum trebuie. Cat despre modul in care se bucura un jucator sau altul, cate neveste a avut un antrenor sau cati bani a gasit finantatorul in buzunar la pantalonii scurti in puscarie … astea sunt can-can-uri care trebuie tratate ca atare. Fotbalul se joaca la victorie de fiecare data si asta e diferenta dintre echipele romanesti si echipele puternice din vest. Natural born winners vs. natural born weeners! Hai Steaua!