Marketing in cuvinte si imagini

Blogul lui Adrian Monoranu

  • Acasa
  • Despre autor
  • Contact

Stigmatul meseriei de profesor

Scris de Adrian Monoranu pe 16 martie, 2010 27 comentarii

De curand am implinit o varsta care ma face sa constientizez ca sunt mai batran decat credeam. Am toate simptomele. Ma trezesc in fiecare zi la 6.30 fara ceas, am devenit preocupat de curatenie, imi fac griji de la toate nimicurile si am inceput sa fiu mai interesat de viata sanatoasa. Deunazi mi s-a spus ca sunt si un fel de inhibitor pentru consumul de alcool, deci sunt pe drumul cel bun.

Postul de azi nu e insa despre tranzitia mea catre varsta a treia. Era doar un pretext. Am remarcat insa ca odata cu trecerea timpului, am ramas cu foarte putini prieteni. De fapt, cu niste cunostinte si cu 6-7 prieteni mai apropiati. Asta inseamna ca de fiecare data cand ies in oras sa socializez ma confrunt cu tot felul de probleme (v-am zis eu ca imi fac griji din orice).  Una dintre acestea este provine din meseria pe care mi-am ales-o.

Se intampla deseori ca atunci cand ies cu amicii si cunostintele mele ca unul sa se trezeasca spunand tuturor celor din jur ca eu sunt profesor la universitate. De parca aveam nevoie de reclama pe chestia asta … Ei bine, atata le trebuie. Imediat incep sa apara cateva replici cu care deja m-am obisnuit dar pe care le urasc din tot sufletul. Iata-le!

1. Aaaa, ce tare, si te combini cu studente?

2. Ma rezolvi si pe mine de-o cazare pentru un amic?

3. Cum facem si noi sa ajutam pe cineva la un examen?

4. Nu-l cunosti pe profesorul cutare? N-ai putea sa pui o vorba buna pe langa el?

5. Inseamna ca ai invatat mult de tot in timpul facultatii. Tocilarule!

… si probabil cea mai tare de pana acum …

6. Auzi, aseara am cunoscut o fata bruneta din orasul cutare si care e la tine la facultate. Nu ai putea sa-mi spui cum o cheama? :))))))

Sper ca odata citit acest post sa incercati sa evitati aceste replici in prezenta mea. Chiar ma enerveaza.

More from my site

  • Fostul meu liceu … Colegiul national Gh. VranceanuFostul meu liceu … Colegiul national Gh. Vranceanu
  • Katy Perry – Katerinii Peroii – ucrainean version!Katy Perry – Katerinii Peroii – ucrainean version!
  • De ce n-am scris despre spotul Neumarkt?De ce n-am scris despre spotul Neumarkt?
  • Circul care face trafic.Circul care face trafic.
  • Santierul Palas – un touchpoint bun?Santierul Palas – un touchpoint bun?
  • Praga – episodul 2!Praga – episodul 2!
  • Facebook
  • Twitter
  • LinkedIn

Din categoria: Blogging, Personal s@#t!, romanisme Etichete: meserie, profesor, replici, stigmat

Comentarii

  1. Ciprian a zis

    16 martie, 2010 la ora 1:37 am

    Maine , poimaine or sa fie si paparazzi pe urmele tale, tinand cont cu cate vedete iti dai intalnire :))))

    Răspunde
  2. ioanADoroftea a zis

    16 martie, 2010 la ora 2:54 am

    Sunt doua tipuri de oameni din ce vad eu acolo:
    1. Profitorii, care vor sa obtina ceva de pe urma statutului tau.
    2. Cei care te invidiaza pentru ceea ce ai ajuns Punct

    Nu cred ca trecerea timpului este cauza prietenilor putini. Si la mine e la fel. Credeam intr-o perioada ca am multi prieteni, dar cu timpul s-au cam rarit (stii cum e..ii ajuti si dupa nu mai au nevoie de tine).

    Răspunde
  3. SuperAnk a zis

    16 martie, 2010 la ora 4:30 am

    :)))) foarte tare. Mie mi se pare super tare sa fii profesor 🙂

    Răspunde
  4. Gaby a zis

    16 martie, 2010 la ora 10:33 am

    Nu cred ca scaderea numarului de prieteni este un motiv care sa te ingrijoreze. Odata ce ”crestem” (ca sa nu zic imbatranim), devenim tot mai selectivi, mai critici, ne ridicam standardele. Cei care empatizeaza cu noi, care la randul lor si-au ridicat standardele si ale caror preocupari au evoluat intr-un mod asemanator, aceia ne raman prieteni. Nu trebuie cautata definitia prieteniei printre cei care ies cu noi in oras. Un prieten ramana prieten si daca te imbratiseaza o data la 3 ani, dar o face din suflet.
    Cat despre statutul de profesor…fiecare ne asumam riscuri atunci cand ne alegem profesia. Micile favoruri inlesnite de statut fac parte din constiinta colectiva.

    Răspunde
    • Adrian Monoranu a zis

      16 martie, 2010 la ora 11:01 am

      @Gaby: micile favoruri? :O there are no such things as little favors. poate doar de partea celui care le cere. stii tu schema aia cu o mana spala pe alta nu? eu prefer sa nu intru in asaceva. intr-o societate normala n-ar trebui sa asteptam sa ne faca altii „mici favoruri” si mai ales sa ne suparam cand ne refuza.

      Răspunde
  5. Gaby a zis

    16 martie, 2010 la ora 11:14 am

    De acord. Nu am afirmat ca este normal,doar am facut o constatare referitoare la societatea in care traim. Personal, cred ca sunt foarte putine persoane care impartasesc opinia ta, iar afirmatia mea era ironica, nicidecum aprobatoare.
    Cum contribuim noi la inlaturarea mentalitatii acesteia, depinde de fiecare in parte, insa cred ca primul pas este acela de a nu ne mai face mici favoruri noua insine – de cele mai multe ori suntem delasatori cu propriul comportament, desi il condamnam pe al altora.
    Sper sa nu intelegi gresit, aici nu critic pe nimeni. Persoana I plural e mai ilustrativa, zic eu. :d

    Răspunde
  6. Ionut Calugaru a zis

    16 martie, 2010 la ora 11:51 am

    Promit ca la intalnirea oamenilor din online am sa te stresez numai cu intrebari si discutii despre e-marketing 🙂

    Răspunde
  7. Cristian Leon a zis

    16 martie, 2010 la ora 2:23 pm

    Trist si orice as scrie in plus legat de postul asta ar fi stupid. O sa ma risc si voi continua.

    Aici in Belgia profesorii sunt vazuti ca niste studenti mai batrani daca vrei, si dupa ce isi termina ora interactiva ne invita pe toti in oras si.. sunt respectati pentru ca sunt profesori universitari, chiar sunt respectati. Iar legat de micile favoruri, sugetia mea este sa te separi o jumatate de an de Romania si sa traiesti intr-o tara unde mita si conceptul de a „insela sistemul” nu se regasesc in repertoriul zilnic al studentilor (sau sunt eu orb si nu le vad).

    Iti urez o zi frumoasa si sper sa nu mai ai parte de astfel de neplaceri. Toate cele bune!

    Răspunde
  8. lucian a zis

    16 martie, 2010 la ora 3:12 pm

    Salut 🙂
    Mono si favorurile …. e ca apa si uleiul!
    Imi aduc aminte ca la examen la Comportamentul Consumatorului am luat in sesiune 4.50 si am mers la el sa vorbesc cu el, poate, poate scot 50 de sutimi…. da’ de unde frate !!! 🙂
    In reatanta de ciuda am luat 9.50 sau 10 nici nu-mi mai aduc aminte.
    :))

    Răspunde
  9. Alexandra H a zis

    16 martie, 2010 la ora 4:11 pm

    Superb…absolut superb…Ce sa zic…multi oameni au idei ciudate legate de profesori. As mai adauga si eu ceva din ce am vazut si auzit: unii considera ca, o data ce ai devenit prof, trebuie sa-ti schimbi complet stilul de viata. De exemplu, li se pare total ciudat ca un prof sa iasa in baruri, discoteci sau sa aiba cont pe diverse site-uri gen hi5. E ca in bancul ala cand un copil merge cu mama la cumparaturi si isi vede profa care cumpara si ea diverse…”Wooow, uite, mama, si profa de romana mananca pate de ficat!!!” :))) Mda, sunt si eu dezamagita de conceptiile unora.

    Răspunde
  10. marius a zis

    16 martie, 2010 la ora 5:06 pm

    gandeste-te ce se intampla cand cineva din anturaj „anunta” ca esti ziarist :))

    Răspunde
  11. filme online gratis a zis

    16 martie, 2010 la ora 8:26 pm

    :)) gandeste-te de bine 🙂

    Răspunde
  12. marius a zis

    17 martie, 2010 la ora 12:38 am

    na, ca m-ai stimulat: http://parciu.blogspot.com/2010/03/n-ai-pe-cineva.html 🙂

    Răspunde
  13. Adrian a zis

    17 martie, 2010 la ora 4:14 am

    Prima nu ar trebuie sa te deranjeze…e reactia oricarui barbat….restul intradevar sunt de doi lei!

    Răspunde
    • Adrian Monoranu a zis

      17 martie, 2010 la ora 10:36 am

      @Adrian: Reactia deplasata a oricarui barbat poate vrei sa zici. Poate ca ar trebui sa te gandesti la alte lucruri cand auzi ca un om e profesor dar ma rog … fiecare cu ale lui.

      Răspunde
  14. Adrian MATEI a zis

    17 martie, 2010 la ora 9:00 am

    Nu trebuie sa le urasti … oamenii au prejudecati. Asa e de cand e lumea asta 🙂
    Eu am avut replica de la punctul 1. Nespusa, dar gandita. 😉

    Răspunde
  15. eBogdan a zis

    17 martie, 2010 la ora 6:32 pm

    e prea tare postul asta desi suna cu o auto reclama :))
    Oricum .. daca e sa ne gandim bine, avnd in vedere ca esti prof la FEAA … multi stiu ca acolo sunt multe femei si de asta si intreaba, daca erai prof pe la Politehnica sigur nu mai erai intrebat daca ti-o pui cu studentele :))

    Răspunde
    • Adrian Monoranu a zis

      18 martie, 2010 la ora 1:05 am

      @eBogdan: Numai tu puteai sa intelegi ca e autoreclama. Doar am si spus la un moment dat in post „de parca as avea nevoie de reclama pe chestia asta”, dar ma rog … Era doar un semnal catre cei care ma plictisesc cu intrebari stupide si care inca mai cred ca a fi prof inseamna in principal sa „ti-o pui” cu studente. A se remarca ca eu n-am folosit vreodata aceasta formulare. 🙂

      Răspunde
  16. Adrian a zis

    18 martie, 2010 la ora 1:11 am

    Daca ar fi fost vorba de un profesor mai in varsta probabil alta ar fi fost reactia: „la ce carte lucrezi sau chestii de genul asta”…dar tintand cont de faptul ca esti intr-un aturaj de varsta ta(care nu e atat de mare cum crezi) nu mi se pare chiar deplasat! Oricum intrebarea e pusa in graba! Eu nu m-as simti lezat la intrebarea respectiva…cred ca exagerezi!

    Răspunde
    • Adrian Monoranu a zis

      18 martie, 2010 la ora 10:08 am

      @Adrian: Ai putea spune ca exagerez daca s-ar intampla o data dar cand chestia asta e repetitiva iti dai seama ca e superficialitate. E ca si cum m-as intalni cu un amic care face promotii si l-as intreba daca fura esantioane nu? Cam toata lumea stie ca asta se intampla dar nu prea se aduce vorba despre asta totusi. :))

      Răspunde
  17. Stefanache a zis

    18 martie, 2010 la ora 12:50 pm

    You are doomed :))

    Răspunde
  18. Adrian a zis

    18 martie, 2010 la ora 2:50 pm

    :)) ai fost tare la faza asta cu esantioanele…sa inteleg ca te combini cu studentele dar e mai bine sa nu se aduca vorba despre asta! te invidiez!

    Răspunde
  19. eBogdan a zis

    18 martie, 2010 la ora 3:01 pm

    @Mono eu am zis ca pare, nu ca e auto reclama, te inteleg oricum, zic eu ca ne cunoastem de ceva vreme si nu mai este relatia profesor student dintre noi, dupa cum ti-am mai spus, te inteleg dar unii oameni au curiozitatea asta, intrebarea este alta si anume daca ei chiar cred ca le-ai da raspunsul pe care il asteapta ei sa-l primeasca.

    Răspunde
    • Adrian Monoranu a zis

      18 martie, 2010 la ora 4:58 pm

      @eBogdan: Unii intreaba asa ca sa se afle in treaba. Chiar ma gandeam sa le zic ca da, ma combin cu studente, numai de dragul de a le vedea reactiile. :)) Totusi cine stie ce vorbe s-ar mai scoate dupa aia …

      Răspunde
  20. Adrian MATEI a zis

    19 martie, 2010 la ora 5:08 pm

    Si pana la urma care ar fi problema daca te-ai combina cu studente? Ele majore, tu major … La examene doar nu le tratezi preferential 🙂

    Răspunde
    • Adrian Monoranu a zis

      19 martie, 2010 la ora 6:42 pm

      @Adrian MATEI: Eh man, deontologia … stii tu. 🙂

      Răspunde
  21. Tintome a zis

    18 aprilie, 2010 la ora 7:30 pm

    Esti batran atunci cand folosesti umbrela.
    Treaba cu varsta te afecteaza in raport cu jobul in mod progresiv : daca ai un grup de prieteni de mult timp sigur ai observat ca fata de discutiile din liceu/primii ani de facultate , acum cand majoritatea aveti un job stabil si urmati in continuare acelasi drum, defectele profesionale si limitarea care ti-o da o meserie isi spun cuvantul. (Aduni la aceeasi masa un prof, un politist, un preot si un sudor si vezi ce iese).
    Mai trec cativa ani si incep discutiile despre copii, despre copii copiilor, despre tineretea ta…etc. Mai important decat realizarile tale e sa ti le amintesti la o anumita varsta.

    Răspunde

Scrie un comentariu! Anulează răspunsul

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Aboneaza-te

Monoranu.ro este accelerat de Simplenet – găzduire web optimizată pentru WordPress.

Portal de Shopping Online

Confidențialitate și cookie-uri: acest sit folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest sit web, ești de acord cu utilizarea lor.
Pentru a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: Politică cookie-uri

Blogroll

  • Alex Mazilu
  • Bradut Florescu
  • Cismaru
  • Cristi Nistor
  • Long Way to London
  • Marius Sescu
  • Roxana Radu
  • Tudor Iacob
Licenţa Creative Commons
Marketing in Cuvinte si Imagini de Adrian Monoranu este licenţiat printr-o Licenţă Creative Commons Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România .

Articole recente

  • De ce este brandul mai important ca oricand?
  • Invatarea inseamna progres!
  • Mai lasa si capul jos cateodata.
  • Este gestul arbitrului roman unul rasist?
  • De ce nu scriem corect?

Comentarii recente

  • bConnected (10 comments) la Vlogging-ul nu e deloc usor.
  • lazar lila (10 comments) la Defectiuni, reparatii, centrale termice, service si forumuri
  • Boiteanu Gheorghe (10 comments) la Defectiuni, reparatii, centrale termice, service si forumuri
  • Carmen (10 comments) la Defectiuni, reparatii, centrale termice, service si forumuri
  • Adrian Monoranu (10 comments) la Nu exista pasiune pe linie.

Etichete

2009 advertising alegeri Aniversare bere blog bloggeri Blogging brand Bucuresti campanie comportament concurs criza educatie eveniment facebook feaa fotbal grecia hangouts iasi Marketing naming online palas iasi palas mall PR prezentare publicitate reclama reguli review romani romania schimbare shopping social media spot strategic planning strategie studenti Vacanta viral vodafone

Copyright © 2021 Adrian Monoranu